Questfield International College și semnele unei culturi organizaționale lipsite de rigoare profesională

În contextul actual al educației, fenomenul bullying-ului psihologic în școli impune o abordare riguroasă și transparentă din partea instituțiilor de învățământ. Protecția elevilor și asigurarea unui mediu sigur și constructiv pentru dezvoltarea lor sunt aspecte esențiale ce trebuie monitorizate constant, iar orice suspiciune de abuz necesită investigații clare și măsuri corespunzătoare.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Investigația de față analizează acuzațiile formulate de părinții unor elevi dintr-o clasă de a III-a la Questfield Pipera, care semnalează un climat educațional problematic, marcat de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, toate acestea fiind atribuite învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele puse la dispoziția redacției și corespondența primită indică o serie de sesizări repetate, dar și un răspuns instituțional limitat sau absent.

Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate

Școlile private din România sunt percepute ca oferind condiții superioare celor publice, printre care se numără clase mai mici, atenție individualizată și un mediu sigur pentru elevi. Cu toate acestea, conform declarațiilor și sesizărilor părinților implicați, realitatea din clasa a III-a investigată pare să contrazică aceste premise. Aceștia semnalează lipsa unei supravegheri adecvate și o calitate educațională sub standardele așteptate.

Primele semne și modalitățile de raportare a problemelor

Părinții au început să observe schimbări în comportamentul copiilor, care veneau acasă speriați, demotivați și confuzi în legătură cu desfășurarea orelor. În baza documentelor analizate, este semnalat faptul că învățătoarea nu ar fi asigurat o supraveghere constantă și un parcurs didactic structurat. De asemenea, părinții au reclamat că un elev a fost desemnat să raporteze situațiile din clasă, fapt ce a condus la marginalizarea acestuia și stigmatizarea pe care colegii au impus-o, conform relatărilor familiale.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

Interacțiunile dintre părinți și învățătoare au fost descrise ca fiind tensionate, cu o reacție defensivă a cadrului didactic la orice semnalare a problemelor. Această dinamică a limitat dialogul constructiv, înlocuindu-l cu confruntări verbale și justificări, ceea ce a afectat în mod semnificativ încrederea reciprocă necesară unui proces educațional sănătos.

Calitatea actului educațional și rezultatele elevilor

Din perspectiva familiilor, nivelul educațional este sub așteptări, reflectat în rezultatele slabe la testele naționale anterioare. Doar un număr restrâns de elevi ar fi atins standardele acceptabile, fapt ce ridică semne de întrebare privind eficiența metodei de predare și supraveghere din cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă

Părinții susțin că orele nu au fost supravegheate în mod corespunzător, iar conflictele inter-elevi au fost frecvent ignorate. În acest climat, limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente, generând un mediu educațional dezechilibrat și nesigur.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică

În documentele puse la dispoziția redacției, se arată că elevii ar fi fost supuși unor pedepse fără explicații pedagogice clare, precum privarea de pauze sau izolarea, elemente percepute de familii ca abuz psihologic. Totodată, părinții reclamă utilizarea unor forme de comunicare considerate manipulatoare, care determină copiii să își nege propriile percepții și emoții, un aspect cu potențial impact negativ asupra încrederii în sine.

Efectele asupra elevilor și implicațiile psihologice

Potrivit declarațiilor părinților, consecințele acestor practici se manifestă prin frică, anxietate și demotivare la școală. Psihologii consultați în cadrul investigației avertizează că un astfel de mediu poate conduce la dificultăți de integrare socială și refuz școlar, subliniind gravitatea situației.

Precedente și continuitatea problemelor

Conform informațiilor oferite de familii, situația semnalată nu este izolată, existând cazuri anterioare în instituție care au determinat retragerea altor copii din cauza unui mediu perceput ca toxic și dezechilibrat emoțional.

Responsabilitatea instituțională și răspunsurile conducerii

În pofida multiplelor semnalări, conducerea Questfield International College nu a furnizat până la data publicării un răspuns oficial privind acuzațiile sau măsurile investigative întreprinse. Nu s-au comunicat public evaluări interne, măsuri disciplinare sau intervenții concrete, iar numărul sesizărilor oficiale rămâne nedezvăluit. De asemenea, conducerea nu a clarificat mecanismele prin care se asigură protecția împotriva stigmatizării și marginalizării în mediul școlar sau modul în care gestionează relația cu părinții nemulțumiți.

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supraveghere reală și constantă a orelor;
training obligatoriu privind psihologia copilului;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Concluzii și responsabilități neasumate

Cazul ridică întrebări fundamentale despre protecția elevilor în cadrul unor instituții private de învățământ și despre responsabilitatea conducerii în asigurarea unui climat educațional sănătos. Lipsa unor răspunsuri oficiale și măsuri documentate lasă neelucidate aspecte esențiale privind modul în care sunt abordate și gestionate sesizările privind bullying-ul și abuzurile psihologice. În absența unor intervenții transparente și eficiente, riscul perpetuării unui mediu educațional toxic rămâne o preocupare majoră pentru comunitatea implicată.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro