Casa Tătărescu: Martoră a Istoriei Politice și Culturale a Bucureștiului Interbelic și Contemporană EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, pe strada Polonă nr. 19, o vilă discretă, cu proporții echilibrate și o sobrietate calmă, păstrează amprenta unei epoci în care puterea, cultura și memoria se intrețelegeau subtil. Casa Tătărescu, reședința prim-ministrului Gheorghe Tătărescu, nu este doar o simplă clădire – ci o prezență arhitecturală care oglindește complexitatea unui destin politic și nuanțele elitei interbelice românești. Privită astăzi prin prisma renovării atențioase și a transformării sale în EkoGroup Vila, această casă vorbește despre continuitate, reverberații istorice și responsabilitatea păstrării memoriei într-un spațiu viu.

Casa Tătărescu: de la domiciliu al premierului interbelic la spațiul cultural EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu, personalitate emblematică și controversată a politicii românești între cele două războaie mondiale, a construit o moștenire care depășește biografia individuală, materializată într-o vilă modestă ca scară, dar rafinată și plină de sensuri simbolice. Casa Tătărescu, fară opulență dar cu o prezență arhitecturală pragmatică și elegantă, a fost martora unui amalgam de decizii politice, întâlniri cu elite culturale și diplomație subtilă. În forma sa restaurată și reintegrată în circuitul cultural drept EkoGroup Vila, vila păstrează și asumă acest dublu destin, devenind un spațiu sincron al trecutului și prezentului.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și vremea sa

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) transcende simpla descriere de lider interbelic. Descendent al unei familii cu rădăcini adânc înfipte în boieria oltenească și disciplina militară, el a construit o carieră politică care reflectă tensiunile și compromisurile României secolului XX. Jurist cu doctorat la Paris, impunea o viziune reformatoare asupra mecanismelor democratice, solicitând alegeri adevărate, cu vot universal, ca fundament al legitimității parlamentare și guvernamentale. Rolurile sale de ministru de Interne și prim-ministru s-au consumat într-un cadru marcat de confruntări interne în cadrul Partidului Național Liberal, crize geopolitice și regimuri autoritare, iar ambiguitatea sa – între modernizare și consolidarea puterii executive – îl plasează în zona complexității istorice, nu a maniheismelor facile.

Casa ca extensie a puterii și a discreției

Casa Tătărescu nu este un palat ostentativ. Însăși scara redusă a vilei, în contrast cu reședințele altor contemporani politici, vorbește despre o concepție a puterii ponderate, fără teatralitate. La nivelul entre-solului, biroul premierului este un spațiu restrâns, discret, accesibil printr-un portal lateral cu accente inspirate din arhitectura bisericilor moldovenești – un gest simbolic care relevă o etică a funcției publice ce prioritizează controlul și reținerea față de exhibiție.

Intimitatea familiei coexistă cu zona de reprezentare, unde proporțiile și lumina au fost atent calculate. Hall-ul central, deschis spre grădina retrasă, devine un nod între lumea privată și cea a relațiilor politice și culturale. Grădina cu diferențe de nivel și elemente ce amintesc de Balcic exprimă o sensibilitate europeană, iar separarea riguroasă dintre bucătărie și zonele de primire reflectă codurile aristocrației interbelice sofisticate.

Arhitectura ca limbaj: intersecția dintre mediteranean și neoromânesc

Casa Tătărescu este adnotată în istoricul arhitecturii bucureștene ca un punt de sinteză, unde Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, arhitecții proiectului, au explorat un dialog rafinat între stiluri ce au marcat evoluția interbelică. Inițial, conceptul aparține lui Zaharia, care evidențiază elementele mediteraneene – luminozitate, deschidere spre exterior, proporții atent calibrate – iar Giurgea aduce o elaborare care introduce accente neoromânești subtile prin portaluri cu motive moldovenești, coloane filiforme divers tratate și o compoziție vie, care evită rigiditatea simetriei.

În interior, rolul artistic este subliniat de intervenția sculptoriței Milița Pătrașcu, al cărei șemineu încadrat de o absidă neoromânească conferă un punct focal cu rezonanțe atât moderniste, cât și tradiționale. Această operă nu este doar decorativă, ci un element cu rezonanță culturală profundă, care a influențat și alte proiecte arhitecturale importante ale epocii. Ancadramentele ușilor, tot sub semnătura Miliței, contribuie la această armonie discretă, evitând pastişa, dar cultivând un rafinament autentic.

Arethia Tătărescu: motorul cultural din umbră

În spatele acestei case cu personalitate arhitecturală distinctă se află Arethia Tătărescu, cunoscută drept „Doamna Gorjului”. Rolul său depășește granițele unei prezențe salecrete dedicate familiei sau a unei simple patronaj cultural. Implicarea Arethiei în binefacere, în promovarea meșteșugurilor tradiționale și în sprijinul artei contemporane, în special al lui Constantin Brâncuși, reverberează direct în ambianța Casei Tătărescu.

Arethia a vegheat cu atenție asupra proiectului arhitectural, fostă beneficiară oficială, asigurând o coerență care evită ostentația și păstrează decența. Relațiile ei cu Milița Pătrașcu și implicarea în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu indică o cultură rafinată și responsabilă, traducând astfel spațiul privat într-o expresie materială a valorilor interbelice românești.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică a casei

După 1947, odată cu căderea regimului liberal și instaurarea comunistă, destinul Casei Tătărescu este marcat de o ruptură dură. Proprietatea, simbol al elitei interbelice, este naționalizată și decuplată de identitatea originară, iar vila devine un spațiu vulnerabil, supus unor utilizări improprii și intervenții care ignoră arhitectura și simbolistica pe care le condensase.

Despărțită de naratorul său legitim, casa trece prin compartimentări forțate și uzuri care slăbesc legătura dintre interior și grădină sau compromit detaliile seminificative – de la feroneria de alamă patinată la parchetul de stejar masiv. Această degradare simbolizează marginalizarea istoriei publice a lui Gheorghe Tătărescu, ale cărui contribuții și ambiguități rămân ținute la distanță de memoria oficială a regimului.

Post-1989: controverse, erori și tentative de redescoperire

Schimbarea regimului după 1989 ridică speranța unei redresări, dar realitatea este marcată de incoerență și intervenții adesea distructive. Proprietatea ajunge în mâinile unor persoane cu viziuni diferite, inclusiv a lui Dinu Patriciu, care, deși arhitect, aduce modificări radicale ce alterează echilibrul inițial și generează critici puternice în comunitatea specialiștilor. Transformarea parțială în restaurant de lux devine un simbol al lipsei de respect față de memoria spațiului.

Aceste momente delicate, deși contestate, readuc totuși Casa Tătărescu în dezbaterea publică. Inițiativele ulterioare, asumate de o companie străină cu atenție restaurativă, urmăresc revenirea la proiectul originar al lui Zaharia și Giurgea, reconfigurând proporțiile, finisajele și legăturile spațiale. Această reconciliere cu trecutul arhitectural și cultural este totodată o reabilitare a sensului pe care casa îl poartă în discursul istoric și urbanistic.

Recuperare și identitate contemporană în EkoGroup Vila

Astăzi, actuala denumire – EkoGroup Vila – este mai mult decât un nume comercial. Ea conturează o identitate ce respectă adâncimea istorică a construcției și asumă responsabilitatea unei continuități culturale. Vila nu devine un obiect rebranduit, ci un spațiu cultural deschis în condiții controlate, care păstrează memoria vie a unui secol de istorie și evoluție societală. Accesul publicului, realizat pe bază de bilet și condiționat de programul cultural, subliniază această atitudine temperată, care evită erorile trecutului și cultivă o relație calmă și responsabilă cu patrimoniul.

În esență, EkoGroup Vila reprezintă o etapă de reînscriere a Casei Tătărescu în cultura urbană, în care zgomotul istoriei este redus la amplitudini ce pot fi asimilate și reflectate. Spațiul devine astfel un martor activ, arhivă materială și declarație privind complexitatea memoriei politice și culturale a Bucureștiului.

FAQs despre Casa Tătărescu și EkoGroup Vila

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Un politician român esențial al perioadei interbelice și postbelice, prim-ministru în două mandate, responsabil pentru politici ce au balansat între modernizare și compromisuri autoritare, contribuind decisiv la istoria politică a României secolului XX.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Primul este politicianul interbelic, în timp ce Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894) este pictorul român al secolului XIX, reprezentant al academismului.
• Ce stil arhitectural caracterizează Casa Tătărescu?
  Este un amestec rafinat între arhitectura mediteraneană și elemente neoromânești, rezultat al colaborării arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu inserții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Care a fost rolul Arethiei Tătărescu în configurarea casei?
  Ca beneficiar și motor cultural discret, Arethia Tătărescu a vegheat asupra proiectului casei, menținând echilibrul între sobrietatea necesară statutului și expresia artistică, fiind implicată totodată în promovarea artei contemporane și a tradițiilor locale.
• Ce funcțiune are astăzi Casa Tătărescu?
  Este un spațiu cultural contemporan, cunoscut ca EkoGroup Vila, restaurat cu respect față de patrimoniu și accesibil publicului în condiții planificate, păstrând identitatea și memoria istorică a locului.

Casa Tătărescu nu este doar o amprentă a unei epoci sau simpla rezidență a unui om politic pivotal. Este un spațiu în care trecutul conversa cu prezentul într-un echilibru atent dosit, o arhitectură încărcată de sensuri care transcend timpurile și politicul. Parcurgând încăperile sobru luminată și grădina retrasă, vizitatorul nu doar pătrunde într-o vilă, ci în istoria fragmentată a României moderne, a elitelor sale și a relației tensionate dintre putere și cultură. Astfel, EkoGroup Vila devine o invitație calmă, dar insistentă, către reflecție și înțelegere aprofundată – un spațiu al memoriei pe care îl invităm să-l descoperiți personal.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.